Atat de multe amintiri frumoase aduna omul in viata lui, incat ar fi pacat sa nu ramana asternute pe hartie, spre a fi savurate … forever and ever (mai vorbim si despre asta). Pentru ca pe hartie nu a mers, m-am hotarat sa scriu aici ca sa am si o finalitate mai satisfacatoare.
De mult voiam sa vedem Lisabona si ce ne-a tinut departe asa de mult timp a fost pretul biletului de avion. Asta a fost pana cand am gasit o oferta pentru un circuit in Lisabona, Porto si Bruxelles, 8 zile. Oooopt zile!!!
In Lisabona am aterizat noaptea asa ca am mers direct spre “hotel”. Am mers in susul si in josul strazii de vreo doua ori pentru ca nu recunosteam cladirea si nu gaseam numarul strazii. Cand am vazut unde stam defapt…mi-a pierit un pic culoarea din obraji. Treptele dintre etaje scartaiau si urcam cu usoara teama. Urca dupa noi un alt cuplu iar eu ma uit la tipa. Eram asa de contrariata, incat m-am uitat de vreo cateva ori inapoi la ea, ea la mine, pana cand m-a salutat si se adeverise faptul ca era chiar una dintre colegele mele de serviciu (tocmai aici, la capatul Europei, in acelasi oras, hotel, etaj, camera langa camera). Imi trece usor paloarea dupa ce vorbim la “receptie” si urcam in camera. Ce distractiv este cand iti amintesti detalii din astea care tes si leaga povestea…
Deobicei plecam dimineata ca sa avem intreaga zi la dispozitie sa exploram noul oras, asa ca a doua zi dimineata am iesit intai cu intentia de a merge sa luam micul dejun. Spre capatul bulevarului unde stateam era un restaurant local, unde se serveau sendvisuri cu specific local care aratau absolut delicios. Acolo ne-am intalnit din nou cu acea colega si prietenul ei si dupa ce am schimbat cateva vorbe, ne-am despartit si fiecare si-a vazut de drum. Cu stomacul plin si plini de veselie, am plecat sa colindam orasul.
In prima zi am vazut partea cea mai turistica a orasului, respectiv Baixa de Lisboa , zona care a fost refacuta dupa marele cutermur din secolul al 18-lea. Era o zi superba de toamna, soarele stralucea pe cer, iar noi ne plimbam pe strazile zonei comerciale. Mergeam pe bulevardul lung care ducea la Piata Comertului, si de la distanta se vedea uriasul arc de triumf, Arco de Rua Augusta. Erau fel si fel de magazine care iti luau ochii, cafenele pline de oameni, patiserii (pentru ca sunt multe patiserii in Lisabona) si altele. Am intrat la un moment dat intr-un resturant cu traditie, unde se faceau chiftele din peste uscat, bacalau. Puteai vedea intregul proces de realizare si apoi, bineinteles, puteai cumpara delicioasele preparate. Ne-a placut 😀 .
Ajunsi in Piata Comertului, care avea iesire directa in fata raului Tejo, iar cateva trepte intrau direct in rau, avand in stanga si in drepta lor cate o coloana. Am admirat peisajul apoi am pornit din nou la plimbare in cartierul Alfama. Acolo avut prima ocazie sa vedem de sus Lisabona.
Ne-am plimbat mult – asa cum facem deobicei in orice zi in calatoriile noastre, ca sa putem sa vedem cat mai mult. Am trecut pe langa unul dintre minitramvaiele faimoase din Lisabona si am ascultat un muzicant stradal cantand deasupra orasului – a fost fermecator momentul. Apoi, innoptandu-se, am pornit in cautarea unui restaurant pentru a lua masa. Ne-a luat cam o ora sa gasim unul si pana la urma am ales un restaurant foarte dragut, cu preturi un pic mai mari decat ne-am fi dorit, insa interiorul era foarte frumos, preparatele erau mai speciale si servirea pe masura. Tin minte ca am luat o supa de spanac (printre altele) si la sfarsit cate un pahar de vin alb.
Photos credit: Silvia Tanase.
My vision of life 
Leave a Reply