Greu cu greu, dar mai rau fara greu

Nu ascund faptul ca am fugit de greu. Sau mai bine zis, am evitat orice greu suplimentar fata de cel pe care il aveam deja pe parcursul copilariei, adolescentei si inceputului de viata adulta. Pe atunci nu imi dadeam seama 100% constient ca simteam ca imi este greu si, prin urmare, nu imi dadeam prea bine seama de ce venea suplimentar. Ajung sa inteleg ca asa este in viata. La inceput, in cele mai multe cazuri, nu prea stii de capul tau. Pe masura ce inaintezi, te maturizezi mental si ajungi sa poti sa articulezi ceea ce simti si ceea ce gandesti, sa poti sa conturezi, sa dai o forma a ceea ce se intampla.

Aveam momente dificile, unele dintre ele fiind atat de intense, incat au ajuns la nivelul de panica. Nu aveam capacitatea emotionala de a le gestiona. Asteptam sa treaca, iar dupa ce treceau, nu voiam sa mai deschid subiectul pentru ca nu voiam sa intru din nou intr-un rollercoaster emotional. Usor usor, crescandu-mi capacitatea de reglare emotionala – ca sa amintesc de una dintre componentele aptitudinilor emotionale despre care scrie Karla Mclaren, am putut sa vorbesc despre ele si sa inteleg de unde vin. Pentru ca este nevoie sa intelegi care e radacina si sa incepi de acolo, daca se poate.

Totusi, mai tarziu mi-am dat seama ca viata nu este doar roz. Cateodata este dificila. Nu va inceta niciodata sa aiba din cand in cand momente de incercare, acesta este caracterul ei permanent. Toti oamenii trec prin greutati, sunt constante si nu prea ai cum sa fugi de ele fara sa faci rau pe alta parte. Cele mai multe dintre ele sunt in afara controlului nostru, insa asta nu inseamna ca nu avem nicio optiune. Si aici intervine modul in care raspundem noi in fata acestor dificultati. Pentru ca, asa cum spune Omraam Aivanhov in Educatia incepe inainte de nastere, cand viata este prea confortabila, ne face sa devenim inconstienti si ne pune la somn (When life is too comfortable, it chloroforms us and puts us to sleep).

Greul te caleste si te formeaza atunci cand este efectul a ceva ce se produce de la sine. Sunt si situatii in care noi insine ne ingreunam, insa nu este un lucru rau in sine, pentru ca devine un mecanism de supraviețuire. Este nevoie de luciditate sa distingi între cele doua, insa si aceasta aptitudine vine cu timpul ^_^.

Fara dificultăți (daca ar exista o viata fără dificultati), am rămâne ca puii aceia care nu au învățat sa zboare, am rămâne precum copiii ai caror parinti i-au ținut intr-un mediu unde totul era usor, fără fricțiune, fără discomfort, în care nimic nu ii încearcă.

All is well.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: