Ce-mi place aceasta zicala inventata de mine dupa modelul legilor fizicii moderne :)) – nimic nu se pierde, totul se transforma. Prima daca am auzit asta la profesoara mea de chimie din clasa a 8-a. In caietul de amintiri de la sfarsit de gimnaziu, mi-a scris acest citat pe care nu l-am inteles pana de curand cand o colega l-a reamintit.
Asadar, dupa acest model, il prezint si eu pe al meu 😀 . Ce inseamna? Pai daca am un obiect care a sfarsit din a-si indeplini menirea originara, il iau si fac altceva cu el. Un tricou vechi, uzat? Il facem carpe de biciclete. O oala veche? O pastram ca recipient pentru fructe in debara.
Bine, sa nu exageram, daca un obiect nu mai poate fi folosit sub nicio forma, atunci renunt la el. Hainele (daca nu sunt carpe) le duc la reciclat la H&M, plasticul mare, sticla, metalul si cartonul le duc la tomberoanele de reciclare selectiva, dar fara a mai exagera ca inainte.
Imi place cand pot sa transform obiectele si sa le dau un nou sens, imi aduce satisfactie. Asta se si leaga de principalul meu punct forte conform testului CliftonStrengths, si anume capacitatea de a restaura, de a repara lucruri, situatii etc. Plus ca imi place sa fac lucruri practice, ma ancoreaza in realitate si imi da un simt al stabilitatii.
Photo by Javier Graterol on Unsplash
Leave a Reply