Am inceput sa citesc cartea domnului Dr. Dumitru Constantin Dulcan, Inteligenta materiei, o carte foarte interesanta care abordeaza, printre altele, subiectul evolutiei speciilor din punct de vedere biologic.
Din aceasta carte aflam ca orice organism se afla intr-o relatie de schimb de informatie cu mediul in care traieste, iar ca urmare a schimbarii permanente a conditiilor de mediu, orice este viu se adapteaza pentru a supravietui. Din acest motiv, se socoteste ca echilibrul pe care organismele il mentin este instabil pentru ca necesita permanent un raspuns la ceea ce vine din mediu si o actiune de adaptare. Mi s-a parut interesanta aceasta idee atat prin ea insasi, cat si prin faptul ca poate fi extinsa in multe alte arii.
Aceeasi idee, dar in alt context, am regasit-o la Gabi Urda, stilist vestimentar. Aceasta spune ca dulapul nostru nu are cum sa fie permanant intr-o ordine perfecta din diverse motive si, mai mult decat atat, ar fi nerealist sa avem astfel de asteptari de la noi. Atunci a fost prima data cand am auzit aceasta idee si a fost o mica revelatie. Cum? Nu trebuie sa mentin non stop ordine in dulap sau oriunde altundeva?! Uau.
Pe langa aceste idei, la un moment dat mi-am pus urmatoarea problema: am evoluat ca persoana, dar daca nu pot sau nu o sa mentin acest nivel? La inceput mi-am dat seama ca imi cautam probleme acolo unde nu exista. Apoi, am inteles ca tot ce am “acumulat” este in mine si va ramane acolo – ce este castigat, castigat ramane. Acum, dupa ce am intalnit ideea echilibrului instabil in doua surse diferite, realizez ca, da, sunt si suntem intr-o stare de echilibru instabil, in sensul ca reactionam la ceea ce se intampla in mediul nostru si o facem cu intensitate mai mica sau mai mare, mai devreme sau mai tarziu. Ne adaptam in functie de situatia particulara si intreprindem actiuni diferite in functie de evenimentele din viata noastra, deci suntem flexibili si sensibili (la influentele externe). Opusul acestui comportament ar insemna sa fim rigizi: fie reactionand in acelasi mod, indiferent de situatie, fie avand asteptari foarte mari de la noi. Ori este mult mai confortabil sa “dansezi” … sa observi ce se intampla, sa vezi ce simti si apoi sa gasesti o modalitate de a raspunde schimbarilor intr-un mod care sa fie confortabil pentru tine, si nu sa te solicite foarte mult.
Photo by Quang Nguyen Vinh from Pexels
Leave a Reply