3in1 – Porto (ziua 6)

Ziua a 6-a, o zi de luni, se anunta superba. Cer senin, fara niciun nor pe el, soarele stralucitor care te incalzea…

Am plecat la plimbare prin oras pe jos pana la obiectivele pe care doream sa le vizitam astazi si am trecut pe langa Primaria din Porto (Câmara Municipal do Porto) din Piata Primariei. Acolo erau oameni din corpurile armatei care se organizau pentru vizita Regelui Filip al VI-lea al Spaniei in Portugalia. Am intrat intr-un McDonalds aflat intr-o cladire foarte frumoasa, ca sa o admiram, iar cand am iesit am mers pe marginea trotuarului, langa gard, pentru a asista la intrarea Regelui si la parada militara. Au fost cateva zeci de minute foarte frumoase si foarte emotionante. Cred ca la sfarsit au fost trase si cateva salve de tun daca ma iau dupa fumul pe care il vad in unele fotografii.

Am luat-o la pas ca deobicei, urmarind sa vedem Catedrala din Porto. Ajunsi pe platoul la inaltime unde se afla catedrala, in fata careia se afla si Obeliscul din Porto, am fost intampinati de muzica unui cantaret la trompeta. Imi aduc aminte si acum acel moment, acea atmosfera si sunetul care umplea acel vast spatiu. Mi-a umplut tot spatiul interior.

Coborand de la Catedrala, am facut cateva poze deasupra orasului, de unde se putea vedea si Palatul Bursei, si apoi am coborat pe scarile stradutei Escadas Dos Guindais de unde aveam vedere direct spre Podul Luis I si care dadea pe faleza. Am trecut si pe langa Fernandine Wall of Sé, un vechi castel medieval. Jos am facut cateva fotografii apoi am luat tramvaiul catre costa vestica a orasului care dadea exact in Oceanul Atlantic – a venit momentul “revansei” pentru noi :D, momentul in care de data asta vom ajunge la Oceanul Atlantic, desi nu reusisem in ziua in care am vizitat Sintra.

Am luat acel tramvai micut, istoric, facut din lemn, si am pornit la drum. Am facut doar 10 minute pana la coasta. Acolo ne-am plimbat pe faleza, pe marginea plajei, apoi am pornit spre Farul Farolim da Barra do Douro, trecand pe langa Farolim de Felgueiras care era undeva mai in spatele sau, intre ele aflandu-se un mic canal unde Atlanticul patrundea cu valurile sale imense. Apa sarea in toate directiile, iar valurile erau asa de puternice si pareau asa de mistuitoare incat ma infioram.

Soarele deja apunea si ne-am intors catre faleza unde am vazut cum se scufunda in Atlantic. Noi tot faceam poze cand am zis sa punem telefoanele de-o parte si sa admiram acel peisaj. Am vrut sa si ating oceanul si am mers spre malul sau unde valurile veneau ca spuma in nisipul nu foarte fin si, din pacate pentru mine, am intrat cu incaltamintea in apa si m-am udat 😦 . Afara incepea sa se lase racoarea asa ca nu a fost de bine pentru mine. In fine, speram ca se va evapora apa cumva :)) .

Am luat tramvaiul inapoi spre zona noastra, fiind deja intuneric. Cand am ajuns acolo, am cautat sa mergem la o crama portugheza sa degustam vinul lor. Ne-am trezit cam tarziu – era si ultima zi acolo si era si trecut de ora 19, iar astfel de localuri se inchid dupa ora 19. Am trecut de partea cealalta a raului si am colindat strazile acelea laturalnice si intunecate sperand sa gasim ceva deschis. Cladirile cramelor erau asa de mari… Totul era deja inchis pe acolo asa ca ne-am resemnat.

Am urcat catre Mosteiro da Serra do Pilar, unde am avut vederea deasupra ambelor parti ale raului si deasupra orasului – o vedere fantastica – apoi am traversat raul pe Podul Luis I si am pornit catre cazare. A doua zi plecam dimineata spre Bruxelles asa ca trebuia sa ne facem din nou bagajele.